Biletele au fost cumparate cu 2 zile inainte. Le-a gasit Cristina care marti a zburdat zglobie pe site-urile de avioane sub impresia recentelor zboruri in romania din calatoriile de afaceri.
Despre smartwings am citit ulterior ca au traditie la intarzieri si doar 2 avioane in flota, destul de vechiute. Am aflat apoi ca au unul nou cu care ne-am si intors dealtfel. Oricum la dus a fost ok, punctual.
Am ajuns dupa amiaza in oras si am bagat un tur rapid cu autobuze din alea de turisti cu care n-am fost de acord initial dar s-a dovedit numai bun pt a ne face o idee despre oras. In 2 ore jumate am vazut aproape toate locurile importante din Roma, cam cate 30 secunde la fiecare
. Orasul promitea si se preconiza un weekend full.Asta pentru ca in aceasi seara am taiat-o rapid, eurostaric as zice chiar, catre Florenta, unde locuieste matusa-mea, Vali. Am dat pe tren cat am fi dat pe cazare in Roma, respectiv cam 30 euro pt 1 ora jumate de goana la vreo 250km/h, da' dom'le, tren de mare viteza, cand vom vedea si noi asa ceva in Ro, aprox 300km intr-o ora jumate ?!
Am bagat un tur de forta in care am vazut orasul noaptea, calm, relaxat, pitoresc, romantic, toata treaba, nu noi, orasul, noi alergam sa vedem rapid ce era mai important si sa ajungem sa papam ceva.
Ei si la ce resedinta locuieste matusa-mea: pe un deal cu maslini la marginea orasului, pe niste strazi inguste cat pt o caruta cu magarus, garduri din piatra si curbe stranse, o casuta ca-n povesti, sapata in deal si ratacita intre maslini cu o priveliste minunata asupra orasului. Toate astea si-au atins valoarea absoulta cand au fost incununate cu o ciorba ca la mamaia acasa, si de niste aburinde vinete la cuptor cu mozzarella... incredibile...
A doua zi am luat-o destul de lenes, soarele gadila dealul cu raze pe care nu le-am mai vazut demultisor in Praga, intr-o temperatura dulce de 18-20 de grade. Orasul ne astepta scaldat intr-o ceata aurie, nu tocmai fermecatoare pt. ca in mare parte era generata de smog. Prea multe masini, scutere, centrul are interdictie la trafic cu exceptia celor ce platesc sume babane ca sa-l parcurga, si totusi era full.
Centrul vechi e un muzeu in sine, afara si pe dinauntru, 40 de muzee unul si unul, dintre care galeriile Uffizi sunt cele mai renumite si la care e coada constanta de cateva sute de metri. Am avut marele privilegiu de a intra pe o usa dosnica fara sa platim si sa stam la coada prin amabilitatea undei doamne director de muzeu, prietena cu matusa-mea
.Muzeul e impresionant si coplesitor, prea multa arta, trebuie o zi intreaga si ochi odihniti.
Am stat vreo doua ore si apoi am mai facut o plimbare, pe timp de zi de data asta prin centrul istoric. Cea mai impresionanta si maiestuoasa cladire este Domul, o catedrala gigantica avand fatada integral facuta din marmura de diferite culori. Pare ireal de frumoasa cu atat mai mult cu cat a fost curatata recent.
Domul din Firenze
De asemena, sute de statui, originale, copii, in piete si in muzee, de parca acolo s-ar fi revarsat tot geniul sculptoricesc din ultimul mileniu. Dintre toate, cea mai celebra e David de Michelangelo care se poate vedea in original prin niste usi din sticla fumurie fara sa mai stai la coada de 200m sau in copie, in piata centrala.
Am prins la fix un apus pitoresc pe un alt deal din apropierea orasului dupa care am tras un gratarel ca demult n-am mai avut placerea asta. Sunt niste carnaciori meseriasi in Firenze, nu trebuiesc ratati
.
Dimineata de sambata ne-a scurtat cam brutal somnul ca sa luam acelasi tren magic inapoi spre Roma unde ne asteptau atatea...
Poze aici...
